Seara de mai

E seara , o seara placuta de mai ,
Si tu esti aici langa sufletul meu ...
Si vei ramane aici langa mine , mereu ...
E seara , o seara placuta de mai

Ochii inchisi

Nu toti ochii inchisi viseaza acelasi vis .

Twisted

De ce nu esti ? De ce mai sunt ?
De ce atatea de spus ?
De ce nu ...
Un singur cuvant .
De ce deloc si nu in plus ?
De ce eu si nu tu ?
De ce asa ?
De ce atatea intrebari ?
De ce eu si nu altcineva ?
De-ar fi sa spun ...
Spune-a-vai ce ?
Ce bine-ar fi sa nu ma mai intreb De ce ...

;)

E intuneric , atat de intuneric incat mi-e greu sa imi vad mainile
Mi-e greu sa imi amintesc cine sunt , sau cine esti tu
Ma doare ca nu mai stiu de unde sa imi culeg amintirile
Despre mine sau noi , daca a fost bine sau nu ...

Asi vrea sa iti simt parfumul in nari ... si barbia pe umarul meu
Cu buzele sa imi mangai parul , asa cum , parca ... o faceai mereu ...

Mi-e dor de o ceasca de ceai si de caldura , lumina , de soare de mai

Mult mai multe ambitii , putine satisfactii ...

Hai ca mai postez si eu , ceva ... Sunt certat ca nu o fac mai des .
Astazi o sa aberez despre ce parere am eu vis-a-vis de societatea in care traim , de raporturile sociale si de legaturile sentimentale tensionate si supuse unui set de reguli inrobitoare si care in final , fac sa dispara vraja .
Cand eram noi mici ( as in clasa a doua ) , invatatoarea ii intreba pe copii , in timpul unei ore mai relaxate ... Ce vor ei sa se faca , atunci cand vor fi mari ... :) . Unii raspundeau ca vor sa se faca avocat ca tata , altii ca vor sa fie mecanici de tren , parasutisti , spioni , politisti , taxatori de bilete la metrou , cinema sau RATB ... Orice le starnea imaginatia , era o alternativa sincera pentru viata ce o vor duce atunci cand vor fi mari . Aceia erau copii anilor optzeci , generatia supusa si ordonata ai regimului comunist ( inca ) , ce aveau penare de lemn , calimari de cerneala si ghiozdane de piele maro .
Aveam pe vremea aceea , cheia de gat , cheie ce o pierdeam des si asta nu era deloc un lucru bun ... dar deloc ... Noi eram copii care primeau bataie , mergeau la olimpiade mai tarziu , purtam uniforme si citeam Magazinul Istoric , ca lecturi suplimentare celor trei carti pe saptamana pe care le devoram .
Citeam Jules Verne , Dumas , Stendhall , Dostoievsky , Petre Ispirescu , Creanga , Clavel , Swift , O'Neil , si multi multi altii . Dar ... paradoxal , unii vroiam sa controlam bilete in tren . Si nu putini erau cei care isi alegeau meserii ca : profesor de muzica , fizica , chimie , sport , biologie , etc , sau laborant , bibliotecar .
Astazi , la aproape douazeci de ani de lunga si interesanta tranzitie , generatiile celor nascuti dupa 1985 , cei care n-au apucat sa ia bataie in anii de trista amintire , sunt complet diferiti de noi in ceea ce priveste viziunea de ansamblu .
Nu mai vor sa citeasca , nu mai vor sa munceasca , nu mai vor sa sufere , nu mai vor sa lupte pentru idealuri greu de realizat si ce necesita sacrificii mari .
Ei vor sa aiba , sa detina , sa castige usor , sa fie apreciati desi nu ofera motive , sa fie iubiti desi au uitat complet care ar fi definitia iubirii , sa urce trepte sociale , sa fie mai buni dar in aparenta .
Nu vor mai exista taxatori de bilete la cinema , femei de serviciu , laboranti si bibliotecari . Nu vor mai exista oameni care se urca pe munte sa cante pe frig din chitara si nici genii ascunse prin catedre de liceu . Nu va mai exista nimic ce necesita sacrificiu si suferinta , pentru ca acesti oameni nu mai vor sa sufere , ci vor sa ia totul de-a gata , indiferent de cat de superficiala ar fi toata viata lor de fapt .
Liceenii , prin excelenta , a surprins puternic puritatea si adevarate trairi sufletesti ale tinerilor din anii optzeci .
Astazi vom mai vedea fete frumoase si de familie buna care sa se indragosteasca de-un baiat sarac ? Vom mai vedea plimbari prin parc si sacrificii , suferinte si daruire ? Eu zic ca nu ... Acum exista porno , amfetamine , machiaje , toale de firma , telefoane mobile si computere , masini de figuri si manele ( sau House - u pick ) .
Nemultumirea , frustrarile si vitrinele din mall-uri i-au impins pe tineri sa fie asa si poate inca ne transforma si pe unii din noi cei care am purtat cheia de gat in anii optzeci .
Cum va explicati ca toate manechinele sunt studente la drept si nici una la litere ? Apropos ... mai e cineva student la litere ???
Ar mai fi enorm de multe de zis pe tema asta dar esenta e ca e criza de sentimente , inca . Poate ca ar trebui sa reinvatam sa luptam pentru idealuri absurde .

De ce scriu eu poezii ?

De ce poet ? Si de ce nu ? E mai usor asa ...
Asa cred eu ca da ...
De ce ai crede tu ca nu ?
Si de ce-asi crede eu ce imi spui tu ?

Din viata , bani si glume si prieteni vechi
Nu mai raman nici vorbe , nici perechi
Dar cate-un gand razlet , o cugetare ...
Ramane sa strabata lumea mare

Ramai si tu cate un pic cu ea ...
Ai zamislit-o doar si fuse vrerea ta
Si altii de-or citi ce-ai scris
Probabil o vor adopta

De-asta , poet si nu un inginer
Caci sufletul e in cuvinte , nu in fier

o Poezie , alta Poezie ... iar nu pot sa dorm ...

Glasul tau mi-l amintesc , asa... ca prin vis
Si chipul tau mi-l amintesc ca un poem inca nescris ...
Te-am uitat ? Probabil inca nu , dar pot ...
Si te-asi uita ? Asi vrea sa uit de tot ...

Mi-apari in ganduri , cand si cand ca un refren
Ce nu il poti uita , peren ...
Suntem noi unici ? , oare ? , dac-am stii
Probabil ca nu ne-am schimba mereu si-am fi mereu copii

Si-am vrea sa stim , caci unici de n-am fi
Ne-am regasi mereu perechi , sa stii ...
Dar de nu suntem unici , nu-i mai bine ?
De te-asi gasi mereu in alta , tot pe tine ?

Dar oare eu nu te-am crezut a fi altcineva ?
O amintire veche uitata pe-undeva ...
S-a regasit in ochii tai si-n glasul tau si in privirea ta ...
Si mi-a parut ca esti , dar nu ai fost a mea

Caci nu ai fost de la-nceput , caci de-ai fi fost ..
N-am fi rostit atatea vorbe fara rost
Si n-am fi stat sa ne-ntrebam de ce si cum ...
Si n-asi mai fi dorit sa te mai uit acum

Gand

Curge timpul , curge vreme de istorii alb nescrise
Si ne trece viata-lene fara fapte , doar cu vise

Despre realizari marete si reusite in viata ...

Aici , sincer nu ar trebui sa am nici un cuvant de spus . Asta pentru ca nu sunt eu cel cu realizarile marete si cu reusitele ..Bine ... Poate doar la nivel mediocru si aparent ...
Incerc sa trag un semnal de alarma , tuturor celor care stau in metrou dimineata la ora sapte , mergand inspre locul de munca , celor grasi , celor ce conduc masinile in mijlocul traficului infernal , celor ce umplu mall-urile , cafenelele , MC-urile , KFC -urile , celor ce merg la petreceri ca sa se imbete , celor ce n-au mai citit o carte de un an de zile , celor ce nu au mai iesit la o plimbare in parc de o gramada de timp , celor ce nu-si vad copii mai mult de jumatate de ora pe zi si lista e enorma ...
Iesiti din linie ! Evoluati , Schimbati ceva ..Faceti revolutie , Gasiti-va idealuri ! Militati pentru ceva . Dati o importanta putinelor clipe ce ne sunt date sa le traim .
Eu unul fac parte din lista . Ma zbat insa sa ies . Ma zbat sa ies macar cu gandul pentru ca lista te lasa cu greu sa iesi din ea ... Cativa reusesc dar se pare ca , momentan sunt admirati si marginalizati de societatea listei de mai sus .
Urcati la vara un munte , invatati sa cantati la un instrument , faceti o casuta in pomul din gradina pentru ala micu , ajutati niste amarati , scrieti tampenii pe blogul personal ( :) ) , desfasurati-va in vre-un fel pentru ca va veti trezi la cincizeci de ani cu o casa , masina si doi copii care va vor cere doar bani si vor oferi indiferenta si confortul psihologic ca ati facut totul ca sa le oferiti un start material , seci si pustii ca un copac in desert veti privi in urma si veti realiza ca viata a fost doar o lunga insiruire de cifre , clienti , timp la birou , multe sticle de vin si dureri de cap , si concedii plictisitoare intesate de escapade de shopping cu rezultate imediate in buzunarul si in orgoliul vostru .
Batranetea nu iarta si bilantul sentimental , moral si sufletesc sunt mai putin bune decat cel material pentru marea majoritate .
Frigul de afara poate fi un prilej de bataie cu bulgari sau de-al da cu sania pe ala micu . Renuntati la televizor , ridicati-va din paturile calde si mergeti la patinoar , ski , tenis de masa , picior , camp , inot , sau pur si simplu plimbati-va in parc .
Daca partenerul de viata nu va face sa zambiti dimineata cand deschideti ochii , renuntati . Nu va vedeti cu rude sau prieteni plicticosi pentru ca este necesar . Ganditi-va cat de bine v-ati simtit cu cineva in trecut si dati un telefon . Surpriza e garantata . Ori va injura , ori iese bine . In orice caz trebuie sa iesim din criza de sentimente despre care scriam mai jos .
Eu unul m-am apucat sa invat chitara , sa scriu blogul asta si mai am de gand sa fac o gramada de chestii ... Pacat ca de multe ori sunt nevoit sa recurg la activitati solo ..Asta din cauza ca ceilalti sunt incolonati in lista ..sau probabil doar apropiatii mei .
Nu mai fumati , faceti sport . Nu va mai imbatati , faceti ceva ce va da adrenalina ( e mult mai bine ) . Nu mai munciti in timpul care ar trebui sa fie liber , faceti voluntariat pentru o cauza nobila ( vezi link-urile de mai jos ) .
Cand eram noi mici , eu cu frati-miu ( ala de scrie blogul negativist - toate articolele incep cu NU ) , dupa o sapatamana ploioasa , am iesit din casa cu niste maturi si am maturat toate trotuarele si strazile din zona in care locuiam ... Am dat toata apa in canale si mizeria la fel . La un moment dat a iesit un nene , patron de bar si ne-a dat cativa lei ca eram simpatici si s-a bucurat ca nu-i mai intrau clientii plini de mocirla in pravalie . Aia au fost primii mei bani castigati prin munca .

Faceti revolutie , voluntariat , chestii creative , traiti bine si sanatos . Intrati in alimentara dimineata si faceti cinste unei babute cu cumparaturile pe ziua aia , sa vezi ce bine te simti :) .
Eu unul fac prostia de a ma axa mereu asupra unei singure persoane . Nu faceti asta . Faceti bine multor oameni . Binele facut unui singur om devine obisnuinta . Faceti chestii generale sau faceti-va voua cu adevarat bine . Scapati de constrangeri si pareri de rau . Timpul trece si deja citind blogul asta ati pierdut timpul in care puteati face cinste cu o cafea tuturor colegilor de birou .

Uite exemple : http://www.cartipentruorfani.ro/
http://www.maimultverde.ro/
http://salveazauncopac.ro/

Nu uitati : Iubiti-va gratis !

Reflectii Cotidiene

M-am dus azi sa ma intalnesc cu un prieten ... sa bem o sticla , doua de vin . Am reusit sa bem numai prima sticla din cauza discutiilor idioate in care ne-am bagat ; discutii fara sens dar pline de intelepciune si reflectii asupra vietii .
In taxi , pe drumul spre casa , am realizat ceva ... si aici urmeaza parti introductive , concluzii si epilog ....
Acum o suta de ani , oamenii erau preocupati din plin de ziua de maine , de ce vor pune pe masa , si de cine va veni seara la cina , in vizita sa le admire bibelourile ... Si aici doresc sa reflectez asupra unei anumite categorii sociale . Nu nobili , nu palmasi ... Reflectez la clasa de mijloc , backbone of the society ...
Timpurile s-au schimbat si clasa de mijloc a trecut incetul cu incetul prin secolul douazeci cam in aceeasi formula . Preocupati adanc de propasirea materiala si de ce zice gura lumii , au trait trei generatii in prosperitate sau nu , in admiratia celor din jur sau nu ... In fine ... Filmele americane ale anilor optzeci prezentau cu mare tromba ascensiunea lui Dinu Paturica corporatist , jucat de cei mai buni actori de la Hollywood in diverse filme mai mult sau mai putin educationale ...
Corporatistul era imaginea progeniturii clasei de jos sau de mijloc care prin diverse lupte de gherila in birou , reusea sa infranga sistemul si sa se umple de bani ...
Generatiile nascute in anii optzeci au totusi ceva special ... pentru care cei de la Hollywood au schimbat scenarii , revistele si-au modificat formatul si firmele de combustibili , productie auto , fast food , producatoare de pungi ,calculatoare , becuri au schimbat multe din tiparele produselor .
Generatiile optzeci sunt hippie . S-au saturat de bani , corporatii , smog , masini cu motor mare , sarmale , tigari , bautura si femei pictate si cu tate de silicon .
Generatiile celor nascuti in sanul paturii medii in timpul anilor optzeci se chinuie sa scape de toate obiceiurile proaste dobandite in anii nouazeci ... Acum zece ani , erau apreciate mesele cu multa carne , acum se cer din ce in ce mai mult meniuri vegetariene; acum zece ani nu exista Prius Hybrid , nu se batea tamtam pe cate calorii are un hamburger , nu se stia cat gudron e intr-un Marlboro , nu urla nimeni ca pungile din Carrefour nu sunt biodegradabile , se bea vodka si nu apa plata , nu erau marginalizati fumatorii si erau apreciate femeile din Playboy cu silicoane in tate , buze si labii ...
Incep din ce in ce mai mult sa aud ca oamenii se lasa de fumat , sa vad filme cu scenarii axate pe chestiuni psihologice sau para psihologice , sa cumpar din magazin drob de ciuperci ( care apropos , e foarte bun ) , sa apreciez o femeie pentru ca zambeste frumos si pentru ca doreste sa faca anumite lucruri speciale in viata , intr-un cuvant sa surprind o mare miscare de indreptare a societatii ( de mijloc ) prin mine si in jurul meu ...
In final nu pot spune decat ca ma bucur ca oamenii sunt preocupati de sanatate , de alimentatie , de aspectul lor , de igiena , de poluare , etc . Ma intreb doar daca asta nu ne va face mai slabi ... mai vulnerabili ...

Criza de sentimente

Dupa cum ati aflat cu totii , traim vremuri interesante ... Atat de interesante incat ma cutremur numai la gandul ca s-ar putea sa devina si mai ... Asta pentru ca ne trezim incetul cu incetul din amorteala .
Amorteala este pacatul de care ne-am facut vinovati mai mult de nouazeci de procente din populatia globului care se putea mandri ca o duce peste limita subzistentei .
Prinsi in mreajele intinse de vasta masinarie a economiei de piata , am clacat si ne-am sedat fara voie si fara stiinta cu Coca Cola , Pepsi , mall-uri , reviste fara continut intelectual dar cu multe poze colorate , femei urate imbracate bine si aranjate si mai si , masini proaste si frumoase , cantare care iti arata cata apa ai in corp , frigidere cu televizor , telefoane mobile cu care poti face poze , etc .
Problema este ca bauturile pe care le bem nu iti tin de sete , masinile se strica , revistele iti creeaza frustrari , frigiderul nu se umple singur , femeile nu te iubesc decat efemer , si telefoanele primite nu reprezinta tot atatea vesti bune .
Am inventat diferite forme de droguri pentru a ne apara de efectele mistuitoare ale acestei masinarii , diferite forme de a obtine fericirea ...
Fericirea din pacate nu se cumpara in rate ( citat din Chirila ) . Fericirea ne-o dau lucrurile simple ... O mancare buna si proaspata , apa care tine de sete , o femeie care te iubeste sincer , intalnirea cu un vechi prieten , o zi insorita , flori in copaci , banci libere in parc si tot ce iti face sufletul sa rada ...
Economia de consum a intrat in criza . Oamenii nu mai primesc credit sa isi faca poftele care de fapt nu le aveau .
Sper din suflet , intr-o criza economica la nivel mondial care sa rezolve criza de sentimente pe care noi , omenirea , o traim de mult . Sper ca masinile vor fi urate si trainice , femeile vor fi mai naturale si mai sincere , ca filmele vor avea mai putine efecte speciale si scenarii mai bune , ca oamenii vor citi mai mult , ca muzica va fi mai plina de sentiment si telefoanele vor fi folosite in scopuri mai placute .
Eu unul sper in renastere :) Va doresc multa iubire , gratis !