sâmbătă, 3 mai 2008

Dor

Noaptea , privesc catre luna prin geamul ferestrei inchise
Si umbra ce-mi cade usor peste gene trezeste senzatii
de dor
Mi-e dor de povesti traite din plin si inca nescrise
Mi-e dor de starea de veghe , de noaptea adanca ... de tine mi-e dor

Si dorul , cuvant de umplut dictionare
Nu stie a spune ce simt eu acum
Caci sufletul meu traieste-o carare
De ape si pajisti innecate in scrum ...

De ce oare dorul a fost zamislit din iubire ?
De ce nu a fost doar un alt trist cuvant ?
De ce toti se plang in adanca nestire
Din prea mare patima , prea mult avant ...

Privesc catre luna ce bate in geam ...
Si dor , doar devine din nou amintire...
De noptile-n care cu gandul la tine vegheam ...

Niciun comentariu: